Atacul de panică:
cum îl recunoști și ce poți face

Ce este un atac de panică?

Atacul de panică reprezintă apariția bruscă a unei stări intense de teamă sau disconfort, care se amplifică rapid. Episodul poate apărea într-o situație stresantă, dar uneori survine aparent fără un motiv clar.

Persoana poate interpreta senzațiile corporale ca semne ale unui infarct, ale sufocării, ale pierderii controlului sau ale unei alte situații periculoase. Aceste interpretări cresc anxietatea și intensifică simptomele, formând un cerc al panicii.

Simptome frecvente

În timpul unui atac de panică pot apărea:

• palpitații sau accelerarea ritmului cardiac;
• senzație de lipsă de aer, respirație rapidă sau senzație de sufocare;
• durere ori disconfort în piept;
• amețeală, slăbiciune sau senzația de leșin;
• tremur, transpirații, frisoane sau valuri de căldură;
• greață sau disconfort abdominal;
• amorțeală ori furnicături;
• senzația că mediul este ireal sau că persoana este detașată de sine;
• teama de a pierde controlul, de a înnebuni sau de a muri.

Cât durează?

Simptomele tind să atingă rapid o intensitate mare și apoi să se reducă treptat. Episodul propriu-zis durează frecvent câteva minute, deși starea de oboseală, neliniște sau teamă poate continua și după ce intensitatea maximă a trecut.

Atac de panică sau urgență medicală?

Unele simptome ale panicii pot semăna cu cele ale unor afecțiuni medicale. Durerea toracică, dificultatea de respirație, leșinul, simptomele neurologice, manifestările apărute pentru prima dată sau cele diferite de episoadele cunoscute necesită evaluare medicală.

În cazul unei dureri puternice în piept, al unei dificultăți severe de respirație, al pierderii stării de conștiență sau al unei suspiciuni de urgență, apelați 112. Nu presupuneți automat că orice simptom intens este provocat de anxietate.

Atacul de panică și tulburarea de panică

Un atac de panică izolat nu înseamnă automat tulburare de panică. Aceasta poate fi luată în considerare atunci când apar atacuri repetate și neașteptate, urmate de o preocupare persistentă privind apariția unui nou episod sau de schimbări importante de comportament.

Persoana poate începe să evite transportul public, magazinele, spațiile aglomerate, deplasările fără însoțitor sau locurile din care consideră că ar fi greu să plece. Evitarea oferă o ușurare temporară, dar poate menține frica și restrânge treptat viața cotidiană.

De ce apare cercul panicii?

Un simptom corporal obișnuit, precum accelerarea pulsului, poate fi interpretat ca periculos. Această interpretare provoacă mai multă frică, iar frica intensifică pulsul, respirația rapidă și amețeala. Persoana devine și mai convinsă că se întâmplă ceva grav, iar episodul escaladează.

După un atac, atenția poate rămâne permanent orientată către corp. Verificarea repetată a pulsului, evitarea efortului sau nevoia de a avea mereu o cale de ieșire pot reduce anxietatea pe moment, dar contribuie la menținerea problemei.

Ce poți face în timpul unui atac?

• amintește-ți că simptomele sunt intense, dar vor scădea treptat;
• încearcă să rămâi în locul în care ești, dacă este sigur;
• respiră mai lent, fără inspirații exagerat de adânci;
• orientează-ți atenția către obiecte, sunete și senzații concrete din jur;
• relaxează conștient umerii, maxilarul și mâinile;
• evită să verifici repetat pulsul sau fiecare senzație corporală;
• după episod, acordă-ți timp pentru revenire fără a te autocritica.

Cum poate ajuta psihologul?

Evaluarea psihologică urmărește contextul în care apar episoadele, simptomele, interpretările asociate, comportamentele de evitare și impactul asupra vieții cotidiene. Este importantă și diferențierea față de alte dificultăți psihologice sau condiții medicale.

Intervenția psihologică poate include:

• înțelegerea mecanismului biologic și psihologic al panicii;
• identificarea interpretărilor catastrofice ale senzațiilor corporale;
• învățarea unor modalități mai echilibrate de răspuns la simptome;
• reducerea treptată a evitărilor și recâștigarea autonomiei;
• gestionarea anxietății anticipatorii și a fricii de un nou atac;
• dezvoltarea unui plan pentru prevenirea recăderilor.

Când este recomandat să ceri ajutor?

Sprijinul specializat este recomandat atunci când:

• atacurile se repetă sau apar neașteptat;
• trăiești frecvent cu teama unui nou episod;
• eviți locuri, activități sau deplasări importante;
• simptomele afectează munca, școala, somnul ori relațiile;
• ai nevoie constantă de reasigurare sau verificări medicale repetate;
• anxietatea îți limitează semnificativ viața de zi cu zi.

Informațiile de pe această pagină au scop educativ și nu înlocuiesc evaluarea psihologică, psihiatrică sau medicală individuală.

Întrebări frecvente

Pot leșina în timpul unui atac de panică?

Senzația de leșin este frecventă, însă pierderea reală a stării de conștiență nu este tipică pentru majoritatea atacurilor de panică. Un episod de leșin propriu-zis trebuie evaluat medical.

Pot apărea atacuri de panică în somn?

Da. Unele persoane se pot trezi brusc cu palpitații, dificultăți de respirație și frică intensă. Este utilă evaluarea medicală și psihologică, deoarece simptomele nocturne pot avea cauze diferite.

Respirația într-o pungă este recomandată?

Nu este o recomandare generală, deoarece simptomele pot avea și alte cauze medicale. Este mai sigură încetinirea blândă a respirației, fără inspirații forțate și fără folosirea unei pungi.

Atacul de panică poate fi tratat?

Da. Intervențiile psihologice pot reduce frecvența atacurilor, frica de simptome și evitările. În anumite situații poate fi recomandată și evaluarea psihiatrică.

---

Evaluare și consiliere psihologică în Târgu Jiu

Pentru clarificarea episoadelor de panică și stabilirea unui plan de intervenție adaptat, puteți solicita o programare la Cabinetul Individual de Psihologie Cîrlig Manuela.

• Sună pentru programare
• Trimite email

Telefon: 0786 199 101
Adresă: Calea Severinului nr. 31, Târgu Jiu, Gorj